BluePink XHost

Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

         Au mai lipsit doar cîteva zile ca sa atinga 90 de ani. O viata bogata, desfasurata în slujba stiintei si a ideilor generoase. A fost timp de patru decenii profesor universitar la Facultatea de Stiinte din Iasi (1896— 1936) si totodata codirector al revistei iesene „Viata româneasca", a scris nuvele, mai ales închinate vietii rurale, începînd cu Mi-a cîntat cucu-n fata. S-a numarat printre initiatorii celei mai importante publicatii stiintifice de nivel universitar a lasului si tot el a întemeiat „Societatea de Sport si Muzica" din capitala Moldovei. A facut parte din grupul biologilor si medicilor români socialisti, s-a simtit toata viata atasat miscarii muncitoresti, a condamnat reprimarea rascoalei taranimii din 1907 si a cerut „reforme politice adînci si serioase" în favoarea taranilor „nu gloante si închisori".
          A avut relatii strînse cu mari biologi din România si din întreaga Europa, dar printre prietenii sai apropiati s-au numarat de asemenea Alexandru Vlahuta si I. L. Caragiale. Mereu activ, vioi, inventiv, stia sa priveasca adesea dintr-un unghi cu totul nou lucruri considerate definitiv rezolvate. Poate de aceea penelul neîntrecut al lui Geo Bogza a scris cîndva despre el: „Avea un ochi mic si rotund, de porumbel, pe care mereu îl rotea, plin de curiozitate, asupra lumii".
Nascut la Tg. Beresti (judetul Galati), a efectuat studii secundare la Bîrlad. Primul sau mare succes stiintific i l-a adus teza de doctorat (1891) (în cadrul careia a elucidat stadiile de metamorfozare a unei larve de chiscar: Petromyzon planeri), contributie adesea citata de biologi din toata lumea.
           La Iasi, unde a profesat (dupa o scurta cariera didactica la Bucuresti), ca titular al catedrei de zoologie si morfologie animala, a organizat în mod exemplar laboratorul si muzeul catedrei, devenind pionierul scolii românesti de morfologie animala. Printre discipolii formati de el, s-au numarat biologi însemnati ca Ion Borcea, C. N. Ionescu, I. Scriban. A predat de asemenea interesante cursuri de anatomie comparata si embriologie, concepute, ca si întreaga sa opera, în spiritul evolutionismului darwinist; pentru sustinerea si apararea acestuia a purtat polemici de rasunet cu reprezentantii întîrziati si retrograzi ai creationismului si fixismului, de esenta mistica. Alaturi de Grigore Antipa, a fost unul dintre cei mai însemnati hidrobiologi români, cercetarile sale asupra polipului (animal nevertebrat de apa, avînd capul înconjurat de tentacule) Veretillum si asupra crustaceului Arthemia salina fiind astazi înglobate în patrimoniul zoologiei. Un deosebit interes prezinta cercetarile asupra formelor de viata din lacurile sarate, domeniu în care este considerat un pionier pe plan mondial. A stabilit cel dintîi procesul biologic, complex si caracteristic, al carui rezultat a fost formarea namolului negru din lacul Techirghiol, cu concluzii acceptate de toata literatura de specialitate.
           A fost membru de onoare al Academiei Române din 1948.
          A activat, chiar si în ultimii ani ai vietii, cu acea îndârjire (el însusi o numea „în-capatînare grozava") care îl caracteriza, în cadrul Muzeului de Istorie Naturala „Grigore Antipa" din Bucuresti.
         Paul Bujor a crezut în misiunea sa de dascal chiar mai mult decît în creatia sa stiintifica, într-o lucrare din 1943 scria: „Din rezultatele experientei mele de profesor, precum si din rezultatele obtinute de unii colegi contemporani, sfatuiesc pe tinerii mei colegi ca, pe lînga activitatea lor stiintifica, preocuparea lor de capetenie sa fie de a forma elevi distinsi -mai distinsi chiar decît ei... Numai asa se va înfaptui un progres real în stiinta, mai ales în tara noastra".

PAUL BUJOR
1862 - 1952

30 noiembrie 2011
Sfantul Apostol Andrei

©